Totalul afișărilor de pagină

vineri, 20 mai 2011

Ce-mi mai place şi ce nu.

Îmi place, noaptea, târziu,
Când nu mai trebuie să urlu după adevăr,
Să mi se dezvăluie, el, singur!
Îmi place, dimineaţa, devreme,
Când nicio femeie din vecini nu mai urlă după AJUTOR,
Să ascult ciripitul păsărilor şi huruitul avioanelor.
Îmi place, dimineaţa, devreme, să cred
Că doar eu mai comunic prin litere.
Îmi mai place, seara, târziu,
Să cred că acolo, sus, sunt chiar Luna.
Îmi mai place să cred, dar doar dimineaţa,
Că Soarele va mai răsări o dată.
Dar, doar pentru mine.
Îmi mai place să mă cred buricul pământului,
De ce să nu recunosc?
Îmi mai plac multe altele, printre care şi
telemeaua de oaie, roşiile, castraveţii.
Şi multe alte legume şi fructe.
Şi berea. Şi vinul, roşu, de preferinţă.
Şi oamenii.
Dar, cel mai mult, îmi place când comunic prin gând.
Nu mă deranjează nici comunicarea prin viu gai.
Ce mă enervează maxim, e că nu ştiu
Cu cine comunic.
Nici în gând.
Nici în grai.
Că dac-aş şti eu....

4 comentarii:

  1. conteaza cu cine comunici? nu, conteaza doar daca te intelegi cu cine comunici...

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai, dac-as sti eu cu cine ma inteleg cand comunic... Dar, macar de-as comunica mai des...ca poate atunci as mai intelege, cate ceva...

    RăspundețiȘtergere
  3. .. comunici cu tine , in primul rand .. restul e o problema de 'custi' ( la modul serios leii sau leoicele nici in mediul lor natural nu sunt lipsiti de regulile lor ... nu sunt 'liberi')... de fapt de ce 'suferi' tu este o chestie numita 'instrainare' ...depaysee' ... oricum te va ajuta decantarea sentimentelor pe care-o 'experimentezi' - traiesti .. sau nu . Sa-ti fie bine !

    RăspundețiȘtergere