Totalul afișărilor de pagină

duminică, 5 iunie 2011

La IOR, birjar, la IOR!

Duminică.
Odată ce te-ai curăţat de păcate cu apă neîncepută de la duş şi te-ai primenit de sărbătoare, după ce arunci gunoiul în tomberoanele de la colţul străzii, musai să faci stânga şi s-o iei agale, printre blocuri, spre parc.
Dacă te boscorodeşte vreun pescăruş de pe terasa blocului, nu-l băga în seamă. Dacă alt pescăruş îţi aruncă oase de pui în cap, nu te opri din drum! Admiră doar cele două avioane care trec unul în coada celuilalt fix atunci pe deasupra şi continuă să mergi!
Lumea dezlănţuită te aşteaptă să-i fii aproape!
Ajungi la Poarta Parcului. Păşeşti cu teamă. Intri.
Când, deodată...
...biciclete, trotinete, role, cărucioare, oameni mari cu câini mici, dame bine cu câini mari, fetiţe îmbrăcate în roz, băieţei în albastru, îngheţată, corcoduşe, beri, floricele, gogoşele, lebede. Şi albe, şi negre. Broaşte ţestoase, raţe, păuni. Şi păuniţe. Care cu ochelari, care fără. Care raşi în cap, care cu plete. Ei. Dar şi ele. Lume, fluierături, atenţie, trece grup de roleri în şir indian. Viteză mare, monşer! Mountain bikeri de deal, practic o ridicătură a scoarţei, o movilă un pic mai mare, atenţieee, copilul!, hamace, pături, salteluţe. Care nu doreşte la băncuţe sau care n-a mai apucat loc, are în ofertă iarbă verde din belşug. Plajă, baie în lac, oameni, copii şi câini, care îmbrăcat sumar, care în blană, care în pielea goală. Armonie, şase-şase, poartă-n casă, gardă la regină, coş de trei se pune, vericule, şut, Neluţule, goool, bravo, bă, mânca-ţi-aş! Ar merge un mic, acuma, doamna ce doreşte, mami eu vreau păpuşica aiaaaa, ia, la nenea, balonaşul ăsta violet! Uşurel, să nu cazi, de ce alergi aşa, sufleţel, mai încet, bunica! Mamaieee, vreau şi io în tiroliană, nu vrei şi pufuleţi, merge cu fresh de portocale. Imortalizări pe pelicule de milimetri diferiţi, doi chinezi, după ochi, pescăruşi în loopinguri, patru raţe sălbatice în desant, două ciori tâmpite fix deasupra capului meu, croncănit ameninţător, probabil avertizare de încălcare a teritoriului, Hitchcock curat...Scot plasa de un leu din tolbă, mă prăbuşesc istovită, admir apusul printre blocuri, nu fac poze, baterie descărcată, ascultat prea mult Janis.
În sfârşit, tac, legitimând dreptul frunzelor de a foşni în voie şi parfumul teilor de a mi se agăţa de simţul olfactiv, aceştia mirosind, oarecum, plăcut, în această perioadă.
5 iunie 2011.

Un comentariu:

  1. Buna ziua, detin mai multe siteuri de succes si as dori o colaborare cu dumneavoastra. Daca prezint vre-un interes as dori un email la adresa sitestiri arond gmail.com

    RăspundețiȘtergere