Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 7 noiembrie 2012

Seminar de socialism ştiinţific

26.10.1987

Să fii pion pe o tablă de şah.
Adevărata-ţi valoare de întrebuinţare să nu ţi-o dezvălui
Decît după ce, trecător prin furci caudine,
Ajuns la celălalt capăt,
Eşti schimbat cu o piesă mult mai importantă.

Să fii nebunul regelui
Şi, surîzător, negru sau alb,
Prefăcîndu-te mereu neobosit,
Să alergi încoace şi încolo,
Să acoperi retrageri,
Fără să ai nici măcar un cal al tău.

Lucrurile se schimbă
Atunci cînd eşti tu însuţi cal
Şi figura cu săritura
Nu-i iese perfect nimănui altcuiva, decît ţie.

Dacă ai, cît de cît, sînge albastru
Sau dacă reuşeşti să convingi de asta
Auditoriul, spectatorii, publicul,
Te poţi erija în rigă.
Sau damă - dar nu te-aş sfătui.

Cînd prinzi momentul oportun, tu, tura,
Dă o fugă pînă în tabăra adversă.
Sau fă rocada. Mică sau mare,
Cum ţi se cere.

La urma urmei, nu importă statutul tău de piesă
Pe clasica tablă 8x8.
Finalul e oricum fixat dinainte:
Veşnica remiză.