Totalul afișărilor de pagină

duminică, 24 noiembrie 2013

Despre copaci, pomi şi arbori

Ş-odată mi-a venit să pozez un pom. Nişte frunze şi crăcuţe care mi-au plăcut mie ş-am ţinut să le imortalizez. Şi când am terminat de pozat a început să cânte telefonul pe nu mai ştiu care frecvenţă, brusc, cu de la sine putere: "Steleleeee careee cad, nu pieeeer, steleeee care cad se mută pe un alt ceeeer" De era să scap telefonul din mână, de stupoare şi, în egală măsură, de surpriză. De-atâta surpriză ce aveam în mine, nici n-am mai ştiut cum să fac să ies de pe frecvenţa respectivă, aşa că am mers până acasă numai într-un alai de melodii, cu telefonu-n mână. Zău!
 Tot acolo, în acelaşi miniparc dintre blocuri, mai era un copac special. Acela era cel mai

special dintre toţi. De ce risc, eu, o asemenea flagrantă greşeală de comparativ de

superioritate?! Pentru că merită! Era singurul copac cu cuie înfipte în scoarţa-i! Şi nu 


oricum, şi nu câteva! Câte 3, laolaltă. Şi-n cruce, câte 3 luate de 4 ori. Zău! Caut poza 

doveditoare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu