Totalul afișărilor de pagină

marți, 19 noiembrie 2013

La taclale cu bădia

Deci, azi fu Sânmedru? E, atunci fix acu' trei ani, îmi ceru alde protosinghelu' Spiridon să-i dau un nasture şi io-l scosei din buzunar şi i-l dădui, dacă mi-l ceru. Că în buzunare n-aveam decât un nasture, iar în portofel 1 leu şi o călătorie de metrou, pe cartela de două călătorii. Ceea ce fix la fel avea şi 'mnealui, că-mi declară şi-mi şi arătă leul lui, pe care mi-l frecă de palma mea dreaptă, nu ştiu în ce scop (nu mai ştiu dacă înainte sau după frecare, pe palma dreaptă mi s-a vărsat vin roşu - m-am şi gândit, hlizindu-mă-n gând, iote, parc-aş fi Hristos cu sânge-n pălmi, nu alta).

Dar, mai înainte, mă trimisese la oamenii ăia de stăteau cu portbagajele deschise, la poalele patriarhiei, cu ditamai cratiţele de fasole bătută şi salată de vinete, pentru dat pomană, să mă duc să le cer un pahar de vin şi pentru el, că mie sigur or să-mi dea, zise. Ş-aşa făcui. Mă dusei la nea Dumitru şi-i zisei că acuma beau vin de la el, dar vreau şi pentru părintele. Că, de ce zic că acuma? Pentru că mă îmbiase mai înainte, dar refuzasem, înainte de a mânca fasole şi vinete, de la doamnele acelea din Vrancea (de-ale Vrâncioaei ziseră că sunt şi-mi zâmbiră), că mi-era foarte foame, mai întâi.


Că, de ce mi-era foame? Că mi-era, încă, pentru că mai înainte oprisem un om pe stradă, care avea o pungă cu pateuri fornetti să-l întreb dacă-mi dă şi mie unul (că-mi zisesem mai înainte, io, mie, însămi, la câtă pomană am dat eu, oare cineva pe lumea asta mi-o da, mie? ia să-ntreb, că n-o fi foc). Şi, după ce s-a uitat băiatu' ăla lung la mine (eram frumos îmbrăcată şi asortată, chiar elegant, aş putea spune), mi-a întins punga. Dar n-am mai servit nici un pateu, pentru că i-am şi zis, "lăsaţi, că mai aveţi doar patru, nu mai vreau, lăsaţi să aveţi dumneavoastră!"

Şi, ce căutam, eu, prin centrul Bucureştiului, fără bani în buzunar şi flămândă? Cred că mă dusesem să depun un CV la un magazin cu haine second-hand, să mă fac vânzătoare, dar au zis că nu primesc cu facultate, că nu-şi permit. Şi, oricum, se desfăşura, concomitent, în Piaţa Constituţiei, şi o grevă a sindicatelor şi chiar eram curioasă să mă uit.

Un lucru e sigur. N-am să uit niciodată ce bine am mâncat atunci, ce vin roşu am băut şi cum treceau în şir indian o grămadă de popi în rase negre şi se înclinau prin faţa protosinghelului şi io mă miram, ia uite ce om mare îşi găsi să se bage în vorbă tomitea cu mine, ba-mi mai şi zisese că să-i zic bădie (chiar ne-am şi pupat pe obraji), iar lui Alexandru Telescu că să caute mai vârtos biserica română prin arhivele de la Vatican ş-o să afle mai multe!

Acumaa..cine e Telescu ăsta, de ce-i zisei io lu' protosinghelu' că observ că are mătreaţă (şi, mai ales, cine e protosinghelul Spiridon şi cine-oi mai fi şi eu) , în loc să fi emis nişte enunţuri mai deştepte, de ce nu vrusei, la final, să merg împreună cu părintele la gura de metrou de la Unirii, de unde mergea până la capăt, la Republica şi de-acolo, încolo, la Cernica?!..Ee, asta e poveste mai lungă şi oricum mă trăsese cam brusc de cot, ca să nu mă sperii şi s-o iau pe altă parte, pe o altă gură de metrou, de una singură.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu